Știați că, în urmă cu 150 de ani, o mare parte din bugetul comunei Teliu provenea din taxe pe cârciumă și impozite suplimentare?

Între anii 1872–1875, comuna Keresztvár (Teliu) își acoperea între 46% și 63% din bugetul local printr-un impozit suplimentar plătit de locuitori, iar între 5% și 9% provenea din veniturile obținute din dreptul de vânzare a băuturilor (așa-numitul „drept de cârciumă”).

🟡 În alte localități, cum ar fi Bodola (Budila), unde comuna nu beneficia deloc din câștigurile cârciumii, impozitul suplimentar ajungea să acopere chiar și 89% din cheltuielile comunei!

Aceste cifre ne arată nu doar modul în care funcționa administrația locală în secolul al XIX-lea, ci și rolul economic al cârciumii în viața comunității. În Teliu, o parte din profitul cârciumii ajungea la bugetul comunei, o practică rară în acea vreme, mai ales în satele secuiești.

📚 Fragmente dintr-un studiu istoric privind organizarea financiară a comunelor după reforma administrativă din 1876.

📜 Știați că, în urmă cu 150 de ani, o mare parte din bugetul comunei Teliu provenea din taxe pe cârciumă și impozite suplimentare?

Între anii 1872–1875, comuna Keresztvár (Teliu) își acoperea între 46% și 63% din bugetul local printr-un impozit suplimentar plătit de locuitori, iar între 5% și 9% provenea din veniturile obținute din dreptul de vânzare a băuturilor (așa-numitul „drept de cârciumă”).

🟡 În alte localități, cum ar fi Bodola (Budila), unde comuna nu beneficia deloc din câștigurile cârciumii, impozitul suplimentar ajungea să acopere chiar și 89% din cheltuielile comunei!

Aceste cifre ne arată nu doar modul în care funcționa administrația locală în secolul al XIX-lea, ci și rolul economic al cârciumii în viața comunității. În Teliu, o parte din profitul cârciumii ajungea la bugetul comunei, o practică rară în acea vreme, mai ales în satele secuiești.

📚 Fragmente dintr-un studiu istoric privind organizarea financiară a comunelor după reforma administrativă din 1876.