TELIULa poalele Munților Carpați
← Toate știrile
Din arhivă · 1922

Acum 104 ani, în 25 noiembrie 1922, în Teliu se decidea cum va arăta satul pentru următorul secol

Acum 104 ani, în 25 noiembrie 1922, în Teliu se decidea cum va arăta satul pentru următorul secol

Era o zi de toamnă târzie. În comuna Teliu se ținea o ședință publică — una dintre acele ședințe care nu rămân în memoria nimănui, dar care schimbă totul. Comisiunea de Ocol pentru Expropriere din Sf. Gheorghe (pe atunci, Teliul aparținea de fostul județ Trei Scaune) se întrunise pentru a aplica în comună Legea Reformei Agrare.

Dezbaterea durase mai multe zile, între 27 și 25 noiembrie 1922. La capătul ei, comisiunea „în numele legii" — așa începea documentul — a adus la lumină Hotărârea finală Nr. 33/27/1922. O singură foaie de hârtie, scrisă la mașină, cu marginile zdrențuite azi. Dar pe ea era trecut tot pământul care urma să-și schimbe stăpânii în Teliu.

🌾 De la cine se lua pământul

Comisiunea constatase un fapt simplu: 80 de săteni din Teliu erau lipsiți de locuințe. „Și fiind că pământ potrivit nu s-a găsit", se motiva în text, exproprierea urma să se facă pe baza articolului 14 din Legea Agrară.

Iată cine erau marii proprietari ai Teliului interbelic, de la care s-a luat pământ:

▸ Contele Francisc Béldi — cel mai mare proprietar. Două bucăți: parcela 2728 (1 jugăr 947 stj.p. arătură clasa I) și parcelele 66, 67 (1860 stj.p. arătură clasa I). Peste 3 jugăre și jumătate în total, doar din ce s-a luat pentru reformă.

▸ Dr. Ladislau Béldi — rudă, alt mare proprietar. Parcela 2455 (1200 stj.p. arătură) și parcela 80 (1 jugăr 566 stj.p. p. arătură clasa I, în intravilan).

▸ Ludvig Mălnási — parcelele 2456, 2457 — 1830 stj.p. fânaț clasa II.

▸ Gheorghe Bálint — parcelele 2654–2662 — 2 jugăre 138 stj.p. fânaț.

▸ Iosif Paul Erőss — parcela 2663 — 801 stj.p.

▸ Composesoratul fostei urbarist — lângă parcela 2663, 2 jugăre între drum și pârâu. (Composesoratul era forma colectivă de proprietate moștenită din vremea iobăgiei — pământ stăpânit în comun de săteni „liberi", separat de moșiile nobiliare.)

▸ Petru Soós — parcela 2672 — 1016 stj.p.

▸ David Soós — parcelele 73/4 și 74 — 923 stj.p. arătură clasa I, în intravilan.

▸ Soția lui Iosif Farkas — parcela 73/1 — 412 stj.p.

▸ Gheorghe Crizi Pănuța — parcela 73/2 — 412 stj.p.

▸ Gheorghe Veres Junior — parcela 73/3 — 412 stj.p.

▸ Victor Huber — parcelele 600, 601 — 3 jugăre 32 stj.p. arătură clasa I, pentru 10 locuințe.

▸ Biserica Reformată din Teliu — parcelele 807/1, 814/1, 815/1, 816/1, 817/1 — 2 jugăre în intravilan, pentru 10 locuințe.

În plus, terenuri speciale pentru utilitate publică:

▸ de la Comuna Teliu — partea din parcela 566, 1 jugăr 800 stj.p. — destinată pentru zidirea Bisericii ortodoxe și a Casei Culturale;

▸ de la Iosif și Ștefan Fejer — parcelele 723 și 724/1, 300 stj.p. — pentru cimitirul român greco-oriental;

▸ de la Paul Pancsu zis Răchiță Szekely și Paul Stanciu Răchiță — parcela 718, 719, 100 stj.p. — pentru lărgirea cimitirului ortodox.

În total, 15 surse de teren, pentru a se naște 67 de loturi noi de casă plus locul bisericii, al casei culturale și al cimitirului.

💰 Prețul pământului în 1922

Documentul fixează prețurile oficiale. Astăzi sună aproape ireal de mici, dar atunci erau sume serioase:

▸ Arătură clasa I: 1400 lei/jugăr • clasa II: 1200 lei • clasa III: 1000 lei

▸ Fânaț clasa I: 800 lei • clasa II: 600 lei • clasa III: 400 lei

▸ Pășune clasa I: 200 lei • clasa II: 150 lei • clasa III: 100 lei

▸ Renta interimară anuală (până la plata totală): 140 lei/jugăr la arătura clasa I

Și o regulă esențială: lotul tip era fixat la 2 jugăre.

🏠 Cui i s-a dat pământul

Pe paginile următoare ale hotărârii este trecut tabelul nominal — o listă lungă cu rubrici: numele celui de la care s-a luat pământul, parcela topografică, suprafața, prețul în lei și numele celui în favoarea căruia s-a făcut exproprierea.

Sunt zeci de nume. Le adunăm aici pe cele pe care le-am putut citi din original:

Ioan Prundariu, Ioan N.S. Crăciun, Petru Florea, Gheorghe Nistor Chiloche, Rozalia Boricean (născută Dima), Alexandru Boricean, Octavia Boricean, Școala de Stat, Nicolae Comșa, Sofron Magos, Gheorghe Pădurean, Sofian Macovei, Nicolae Pavel Macovei, Văduva lui Ioan S.C. Comșea, Roveica Fareș, Nicolae Hâlțeanu (?), Susana Marta, Ioan N. Blendea, Petru Domosca, Alexe Domosca, Gheorghe Fareș, Văduva lui Ion Macovei (născută Xena Bularca), Nicolae Sărstar, Cristian Militariu, Gheorghe Sass, Parascheva Papp, Samuil Paul Török, Alexe Savu, Văduva Al. Neagu (născută Vlad Vistor), Gheorghe Coman, Orfanii lui I. Lucasiu, Iosif și Rachel A. Soós, Ion Nistor, Eufrosina Cinun, Ioan Hermăneanu, Nicolae Dogar, Jacob Ioan Popsa, Ioan Lupa, Gheorghe Gabor, Gheorghe Toth, Gheorghe Szakass, Gheorghe Gaal, Soția lui Gabor Török Junior, Nicolae Talpaș, Samuil Gabor Gheorghe, Ioan Moldovan minor, Văduva lui Mihai Sandor (născută Susana Marbat), Gheorghe Adam Soós, Văduva lui Gheorghe Rățulea (născută Cinarus), Iosif Jacob Popsea, Ioan Tirea, Ioan Martin minor, Văduva Andrei György, Iosif Jacob Marci, Văduva Abraham Șerban și Gh. Tarrean (părți egale), Soția lui Ioan Comșea (născută Ana Mandel), Gh. Mandel și soția, Gh. Șerban, Moise Pop, Alexe Stroia, Mihai Iacob, Alexandru Szabo, Ștefan Gaal, Francisc Gabor, Ștefan Bálint, Văduva lui Ștefan Szalagyi — și mulți alții.

E aproape ca o fotografie de familie a întregului sat din 1922.

✍️ Semnăturile

La capătul actului, semnături: Președintele Comisiunei (semnătură indescifrabilă), agronomul regional Ștefan I. Guiu, Secretarul (indescifrabil), Delegatul Ministerului de Agricultură (indescifrabil). Dedesubt, o singură propoziție: „Hotărât în Teliu, la 25 noiembrie 1922".

⚖️ De ce e important acest document

Pentru că de la el începe Teliul modern. Toate certificările ulterioare — procesele verbale din 1932, dosarele Tribunalului Brașov până în 1939, măsurătoarea inginerului Béla Gaberdeen, apelul preotului Daniel Cojocariu pentru terenul Casei Parohiale — toate se sprijină pe acest singur act, Hotărârea 33/27/1922. Marile moșii ale Béldilor, Mălnási, Huber, Erőss au fost atunci fragmentate. Pe locurile lor s-au ridicat 67 de case noi. Pe pământul Comunei și al Fejerilor s-au consolidat biserica ortodoxă, casa culturală, cimitirul.

Satul pe care îl știm azi are aceste linii de proprietate. Tot ce a venit după — Reforma din 1945, colectivizarea, retrocedările din anii '90 — s-a făcut pe scheletul desenat în noiembrie 1922.

Recunoști vreun nume printre cei care au primit pământ? Sau, dimpotrivă, ești urmașul vreunuia dintre marii proprietari de atunci? Spune-mi în comentarii — încet, încet, refacem împreună harta proprietății Teliului interbelic.

📜 Sursa: Dosarul 2342/1932 al Tribunalului Brașov, Secția II-a — Hotărârea Finală Nr. 33/27/1922 a Comisiunei de Ocol pentru Expropriere din Sf. Gheorghe, întocmită în Teliu între 27 și 25 noiembrie 1922.

📍 Cota arhivistică: Arhivele Naționale Brașov, Fond Tribunalul Brașov, BV-FD-00080-2-1932-2342.

Acum 104 ani, în 25 noiembrie 1922, în Teliu se decidea cum va arăta satul pentru următorul secol — fotografia 2

Publicat inițial pe pagina de Facebook Teliu Brașov.

Mai citește

Pentru prohibirea agitației populației" — cum a tremurat Prefectura de teama Teliului25 mai 2026Ziua în care 42 de familii din Teliu au primit pământ pentru o casă23 mai 2026O procură din 1933 și lupta pentru pământurile din Teliu26 mai 2026Amintiri din Teliu7 mai 2026