Acest studiu arheologic evidențiază importanța strategică a cetăților și așezărilor întărite daco-getice din perioada…

Acest studiu arheologic evidențiază importanța strategică a cetăților și așezărilor întărite daco-getice din perioada secolului I î.e.n. – I e.n., care formau o rețea defensivă bine organizată în jurul zonei centrale a statului dac.

🔹 Cetăți-pereche pentru protejarea trecătorilor montane

Majoritatea fortificațiilor erau situate în interiorul arcului carpatic, iar cele din afara Carpaților reprezentau avanposturi defensive menite să protejeze trecerile montane. De exemplu:

✔️ Bâtca Doamnei și Cozla (Piatra Neamț) protejau accesul prin Bicaz și Ditrău spre Depresiunea Ciucului.

✔️ Cetatea de la Târgu Ocna apăra pasurile Ghimeș-Palanca și Uz.

✔️ Fortificațiile de la Covasna și Cernatu asigurau controlul trecătorii Oituz.

✔️ Cetatea de la Teliu împreună cu cea de la Cîndești păzea accesul prin Pasul Buzău.

✔️ Cetățile Polovragi și Căpâlna protejau Pasul Urdele.

✔️ Cetatea Bănița controla accesul prin Pasurile Vîlcan și Merișor spre fortificațiile de la Sarmizegetusa.

🔹 Rol defensiv esențial în statul dac

Aceste fortificații reprezentau coloana vertebrală a apărării Daciei, păzind zonele montane strategice și asigurând protecția nucleului central al statului dac. Ele au continuat să joace un rol cheie și după moartea lui Burebista, în perioada de consolidare a puterii regelui Decebal.

📜 Teliu și cetățile dacice – martori ai unei civilizații puternice! #TeliuIstoric #Dacia #Patrimoniu